aceasta mâna lunga si nervoasa sa i framânte mustata si barba, pe când ochiul lui, nehotarât si învaluit de o umbra de tristete, ratacea în adâncimile subteranei.
26.- INIMA SI SPIRITUL
— Milord – vorbi contele de La Fčre – sunteti un nobil englez, sunteti un om sincer, si aveti în fata un francez nobil, un om de inima. Acest aur, ascuns în cele doua bu¬toiase pe care le vedeti aci, v am spus ca e al meu, dar cer iertare: e cel dintâi neadevar pe care l rostesc în viata mea, o minciuna de o clipa, recunosc; acest aur apartine regelui Carol al II lea, izgonit din patria lui, alungat din palatul sau, orfan în acelasi timp si de parinte si de tron si lipsit de tot, chiar de trista fericire de a saruta în genunchi piatra pe care mâna ucigasilor a scris acest scurt epitaf ce pururea va chema asupra le razbunarea: "Aici zace regele Carol I".
Monck pali usor si un tremur ascuns îi încreti obrazul, zbârlindu i mustata carunta.
— Eu – continua Athos – eu, contele de La Fčre, singurul, ultimul credincios ce i a mai ramas bietului print, i am fagaduit ca voi veni sa caut omul de care atârna astazi soarta regalitatii în Anglia, si am venit, si m am înfatisat dinaintea acestui om, si m am lasat în mâinile lui gol si dezarmat, spunându i: "Milord, aceasta este ultima avutie a unui print pe care Dumnezeu l a harazit stapân, care prin nasterea sa va este rege; de domnia voastra, numai de domnia voastra atârna viata si viitorul sau. Vreti sa folositi acesti bani pentru ca sa l ajutati sau, daca nu sa l ajutati, cel putin sa l lasati pe Carol al II lea sa faca ceea ce are de gând? Sunteti stapânul, sunteti regele, stapân si rege atotputernic, caci întâmplarea schimba uneori opera timpului si a lui Dumnezeu. Va stau în