oamenilor, îl rog pe rege, care mi a fost stapân pe acest pamânt, sa primeasca toate bunurile pe care cu atâta marinimie mi le a dat, si pe care familia mea va fi fericita sa le vada trecând în tot atât de ilustre mâini. Lista bunurilor mele se va gasi întocmita, la prima cerere a maiestatii sale, sau la ultimul suspin al celui mai devotat slujitor al sau,
JULES, cardinal de MAZARIN.
Cardinalul semna cu un oftat adânc; Colbert împaturi hârtia si se duse numaidecât cu ea la Luvru, unde regele toc¬mai se întorcea la palat. Apoi porni spre casa, frecându si mâinile cu multumirea unui lucrator ce si a întrebuintat ziua cu folos.
47.- ANA DE AUSTRIA ÎI DA UN SFAT LUI LUDOVIC AL XIV LEA, IAR DOMNUL
FOUQUET ÎI DA ALTUL
Vestea despre starea grava a cardinalului se raspândise peste tot, iar la Luvru ea adunase cel putin tot atâta lume cât si vestea despre casatoria DOMNULUI, fratele regelui, care fusese data în vileag în mod oficial.
Abia ajuns la resedinta lui, gândindu se înca la cele ce vazuse si auzise în seara aceea, Ludovic al XIV lea fu în¬stiintat de primul sau valet ca aceeasi multime de curteni care se grabise dimineata sa l întâmpine la sculare, venise acum din nou, ca sa fie de fata la culcare, în semn de su¬prema favoare pe care curtea, de când domnea cardinalul, o aratase cu deosebire ministrului, fara a se îngriji ca aceasta ar putea sa displaca regelui. Dar ministrul avusese, dupa cum am aratat, un puternic atac de guta, astfel ca valul de lingusitori se îndrepta de asta data catre tron.
Curtenii au acest nemaipomenit instinct de a mirosi di¬nainte ceea ce