gānduri. Dar nu mai īnteleg nimic. La dracu! Daca īnteleg ceva, e ca am de a face cu un om foarte cum¬secade!... Ma duc sa i cer lamuriri īn privinta asta lui Colbert.
Si iesi.
64.- ĪNSEMNATA DEOSEBIRE PE CARE D'ARTAGNAN O GASI ĪNTRE DOMNUL
INTENDENT SI MONSENIORUL INTENDENT SUPERIOR
Domnul Colbert locuia īn strada Neuve des Petits Champs, īntr o casa ce fusese pe vremuri a lui Beautru. Pi¬cioarele lui d'Artagnan facura drumul pāna acolo īntr un sfert de ceas.
Īn momentul cānd ajunse la noul favorit, curtea era plina de arcasi si de oameni ai politiei, care veneau fie sa i aduca laude, fie sa si ceara iertare, dupa care el avea sa raspunda prin maguliri sau prin mustrari. Sentimentul lingusirii este instinctiv la oamenii de conditie josnica; ei au acest simt asa cum animalele salbatice īl au pe acela al auzului sau al mirosului. Acesti oameni, sau sefii lor, īntelesesera deci ca aveau sa i faca multa placere domnului Colbert venind sa i povesteasca despre felul cum numele sau fusese pronuntat īn timpul īncaierarii.
D'Artagnan cazu tocmai īn clipa cānd seful paznicilor īsi descarca sacul sau. D'Artagnan se opri lānga usa, īn spa¬tele arcasilor. Ofiterul īl trasese pe Colbert la o parte, cu toata īmpotrivirea acestuia si cu toate ca intendentul īsi īn¬crunta sprāncenele i groase.
Īn cazul cānd spunea ofiterul ati fi dorit cu adevarat, domnule, ca poporul sa i judece pe cei doi vino¬vati, ar fi fost mai cuminte sa ne dati de veste; caci noi, domnule, cu toata māhnirea noastra de a nu va fi pe plac sau de a fi īmpotriva vederilor dumneavoastra, aveam con¬semnul nostru, pe care trebuia sa l īndeplinim.
Cap sec! striga Colbert furios, scuturāndu si chica deasa si neagra ca