— Sa nu va bateti înainte de a va fi odihnit macar; nu veti face nici o scofala – zise Manicamp.
— Haide, haide! striga de Guiche. Înainte, domnilor, înainte!
Si, cu acestea, dând la o parte caii si pajii, îsi facu drum pâna la piata înconjurata de multime, tragând dupa el între¬gul cortegiu al francezilor. O poarta mare, ce da într o curte, era deschisa; de Guiche intra în acea curte; Bragelonne, de Wardes, Manicamp si înca trei sau patru gentilomi îl urmara. Acolo tinura un fel de consiliu de razboi; se sfatuira asupra mijlocului pe care trebuiau sa l foloseasca pen¬tru a salva demnitatea suitei franceze. Bragelonne fu de parere sa se respecte dreptul de întâietate. De Wardes propuse sa se ocupe militareste orasul. Aceasta propunere i se paru cam pripita lui Manicamp. El socotea ca e mai bine sa se odihneasca mai întâi; era lucrul cel mai cuminte pe care l aveau de facut. Din pacate, pentru a i urma sfatul, le lipsea ceea ce era mai important: o casa si câteva paturi. De Guiche statu putin pe gânduri, apoi spuse cu glas tare:
— Cine ma iubeste, ma urmeaza!
— Si oamenii? întreba un paj care se apropiase de grup.
— Toata lumea! striga înflacaratul tânar. Haide, Mani¬camp, du ne la casa unde urmeaza sa traga alteta sa DOAMNA.
Fara sa banuiasca ce gânduri are contele, prietenii lui îl urmara, escortati de multimea ale carei aclamatii si strigate de bucurie pareau o fericita prevestire a planului, înca necu¬noscut, spre a carui faurire se îndrepta aceasta focoasa tine¬rime. Vântul sufla cu putere dinspre port si i lua pe sus în rafale lungi.
84.- PE MARS
Ziua urmatoare se arata ceva mai linistita, cu toate ca vântul sufla